O analiză a situației sistemului medical din România, corelat cu alți indicatori ce influențează, direct sau indirect, sănătatea, a fost prezentată de către Prof. Univ. Dr. Cristian Vlădescu, Director General Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar.

Potrivit acestuia, nevoile din sistemul de sănătate sunt în continuă schimbare, iar aceasta apare în paralel cu evoluția societății, a cerințelor mereu în schimbare și, cel mai important, cu evoluția economică. „Problema este că, de fiecare dată, după ce cunoaștem nevoile, ele evoluează. De exemplu, în statistica OMS, România are ce mai mulți copii sub 14 ani, edentați. Sigur că, dacă te uiți la nevoia asta, poți să spui că ai nevoie de stomatologie.

Dar, dacă te uți tot al OMS, o să vezi că Români are un consum de un tub și jumate de pastă de dinți pe an, iar la periuțele de dinți, 1,75 pe an. Deci, degeaba am avea mai mulți stomatologi. Ce vreau să spun cu asta este că în sănătate, foarte multe țin de alți factori, precum stil de viață, genetică și economie - mediul socio-economic. Altfel spus, se poate întâmpla să investești masiv în sănătate, iar indicatori precum speranța de viață să nu crească pe măsura investițiilor, ba dimpotrivă”, a explicat el în cadrul evenimentului „Health România”, organizat de trustul de presă DC Media Group.

Factorii economici, influență puternică asupra sănătății

Mergând mai depate cu analiza, el a mai precizat că speranța de viață a crescut semnificativ, adică cu mai bine de un an, însă, cu toate acestea, percepția de satisfacție a cetățenilor a rămas neschimbată. „A crescut în ultimii ani speranța de viață a României. Dacă ne uităm în ultimii ani ce a mai crescut semnificativ, înafară de bugetul la sănătate, a crescut și puterea de cumpărare a românilor, adică a crescut PIB-ul pe locuitor. Acesta e un alt indicator, cel puțin la fel de important pentru sănătate, precum indicatorii sanitari”, a explicat el.

Mai este, însă, un indicator pe care l-a denumit „subiectiv” și a explicat de ce. „La indicatori sanitari, de exemplu, 1997 – anul înaintea introducerii asigurărilor de sănătate, bugetul global al României era 800 milioane de dolari. Zece ani mai târziu, era de 8 miliarde de dolari, adică de zece ori creșterea, și asta în termeni reali, adică aceeași valută. Și dacă ne uităm la un indicator subiectiv, al percepției în ceea ce privește mulțumirea cetățenilor, aș zice că a rămas tot acolo. Atunci (în 1997, n.r.), în primele cinci nemulțumiri ale populației erau sistemul sanitar, iar ca teamă, pierderea sănătății.

E un lucru cunoscut că satisfacția e dată de diferența dintre așteptări și realitate. Aștepările în anii ʼ90, fără internet, fără liberă circulație, etc, erau mult mai mici, iar realitatea era cum era. Acum, culmea e că realitatea e alta, sunt lucruri la care în anii ʼ90 nici nu te puteai gândi, de la tratamente medicamentoase de ultimă generație, aparatură de ultimă generație etc., cu toate că realitatea s-a îmbunătățit semnificativ, așteptările sunt și mai mari, ca atare, din acest punct de vedere, nu aș spune că e neapărat corect să judeci percepția; adică, dacă lumea e nemulțumită, nu însemană că în domeniul sanitar nu se întâmplă lucrurile”, a mai menționat el.

Sistemul de sănătate a evoluat semnificativ

Totuși, pe lângă asta, mai există indicatori obiectivi, care pot fi cuantificabili și care arată cu destulă precizie cum a evoluat sistemul de sănătate. „Avem indicatori obiectivi, legați de sistemul sanitar: de la mortalitatea infantilă, care s-a redus semnificativ, și o mare parte din asta e dată de sistemul sanitar.

Un indicator mai specific, numit mortalitate evitabilă, care e mare în România, suntem în ultimele 4-5 țări din UE pe acest indicator, dar avem indicatori care arată, spre exemplu, un rezultat al unui program sanitar specific, pecum infarctul miocardic acut. Programul s-a introdus în urmă cu aproape 10 ani; mortalitatea era printre cele mai mari din Europa, de aproximativ 12-13%. În urma introducerii acestui program, a ajuns sub 5%, adică la media europeană, printr-un program bine introdus, bine susținut, strict pe un indicator cuantificabil”, a mai arătat el.

Vorbind, apoi, despre prevenție, el a mai precizat că în țări precum Statele Unite, prevenția vine cu anumite programe impuse de asigurator. El a amintit aici programele antifumat sau antisedentarism, care sunt derulate în SUA.   

Forumul „HEALTH ROMÂNIA: Radiografia sistemului de sănătate în 2019” a fost organizat de trustul de presă DC Media Group. Evenimentul, care a fost transmit simultan pe paginile de Facebook și canalele de Youtube ale DC News, DC Business și DC Medical, i-a avut ca parteneri principali pe Abbvie și Antibiotice Iași. Alături de ei, parteneri au fost Terapia (parte a Sun Pharma Company), Rețeaua privată de Sănătate Regina Maria, Pfizer, Roche, Servier și lanțul de clinici private Sanador. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.