Mâncatul impulsiv: de ce mâncăm fără să ne fie foame

Mâncatul impulsiv (nu neapărat de foame) a fost asociat cu creșterea în greutate și obezitate, dar și unele tulburări psihiatrice, inclusiv dependețe de droguri sau jocuri de noroc.

Impulsivitatea, sau reacția fără a se gândi la consecințele unei acțiuni, a fost legată de aportul excesiv de alimente, creșterea în greutate și obezitatea, împreună cu mai multe tulburări psihiatrice, inclusiv dependența de droguri și jocurile de noroc excesive.

O echipă de cercetători care include un membru al facultății de la Universitatea din Georgia a identificat acum un circuit specific în creier care modifică impulsivitatea alimentară, creând posibilitatea oamenilor de știință de a dezvolta într-o zi terapii care să abordeze supraalimentarea.

Descoperirile echipei au fost publicate recent în revista Nature Communications.

„Există o fiziologie de bază în creier care reglează capacitatea de a spune nu alimentației impulsive”, a declarat Emily Noble, profesor asistent la Colegiul de Științe ale Familiei și al Consumatorilor din UGA, care a fost autor principal al studiului. "În modelele experimentale, puteți activa circuitul respectiv și puteți obține un răspuns comportamental specific."

Hormonul care ne face să mâncăm 

Folosind un model de șoarece, cercetătorii s-au concentrat pe un subset de celule cerebrale care produc un tip de transmițător în hipotalamus numit hormon concentrator al melaninei (MCH).

Deși cercetările anterioare au arătat că creșterea nivelului de MCH în creier poate crește aportul de alimente, acest studiu este primul care arată că MCH joacă, de asemenea, un rol în comportamentul impulsiv, a spus Noble.

„Am descoperit că atunci când activăm celulele din creier care produc MCH, animalele devin mai impulsive în comportamentul lor în jurul alimentelor”, a spus Noble.

Pentru a testa impulsivitatea, cercetătorii au instruit șobolanii să apese o pârghie pentru a primi o peletă „delicioasă, cu conținut ridicat de grăsimi, cu zahăr”, a spus Noble. Cu toate acestea, șobolanul a trebuit să aștepte 20 de secunde între apăsările pârghiei. Dacă șobolanul apăsa prea repede maneta, trebuia să aștepte încă 20 de secunde.

Cercetătorii au folosit apoi tehnici avansate pentru a activa o cale neuronală specifică MCH de la hipotalamus la hipocamp, o parte a creierului implicată în funcția de învățare și memorie.

Comportament impulsiv 

Rezultatele au indicat că MCH nu afectează cât de mult le-a plăcut animalelor mâncarea sau cât de greu au fost dispuși să muncească pentru aliment. Mai degrabă circuitul a acționat asupra controlului inhibitor al animalelor sau asupra capacității lor de a se opri din încercarea de a obține alimentele.

"Activarea acestei căi specifice a neuronilor MCH a crescut comportamentul impulsiv fără a afecta alimentația normală pentru nevoile calorice sau motivația de a consuma mâncare delicioasă, "A spus Noble. "Înțelegerea acest circuit, care afectează în mod selectiv impulsivitatea alimentară, este o poartă spre posibilitatea ca într-o zi să putem fi capabili să dezvoltăm terapii pentru supraalimentare care ajută oamenii să adere la o dietă fără a reduce pofta normală sau a face mâncarea delicioasă să pară mai puțin delicioasă."

Lucrarea, "Circuitul de hipotalamus-hipocamp reglează impulsivitatea prin hormonul care concentrează melanina", a fost publicată în Nature Communications.

 

Sursa, aici.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel