Nu există „gena gay”, arată cel mai mare studiu realizat vreodată pe ADN-ul uman

Risc genetic
Atracția unei persoane față de femei sau față de bărbați nu este o chestiune care să poată fi definită de o singură genă – mult aclamată gena gay-, ci de multiple regiuni ale genomului și, ca orice caracteristică umană complexă, de numeroși factori non-genetici precum medicul în care trăiește o persoană.

O analiză realizată pe 500.000 de profiluri ADN de un grup de cercetători din Europa și Statele Unite, ale căror concluzii au fost publicate astăzi în prestigioasa revistă Science, infirmă definitiv o ipoteză apărută în anii '90, conform căreia ar exista o „genă gay" care ar determina dacă o persoană este gay, lesbiana sau bisexuală, și care ar fi la fel de previzibilă ca aceea care influențează culoarea ochilor. Acesta este cel mai mare studiu genetic realizat vreodată.

„Ca să înțelegeți dimensiunea acestui studiu, este este de aproximativ 100 de ori mai mare decât toate studiile anterioare pe această temă", a declarat autorul principal al studiului, Andrea Ganna, cercetător la Institutul de Medicină Moleculară din Finlanda, Spitalul General din Massachusetts și Școala Medicală Harvard, pentru Live Science.

„Este de facto imposibil să prezici orientarea sexuală a unei persoane după genomul ei", a declarat Ben Neale, membru al Institutului Broad, asociat cu Universitătea Harvard și Massachusetts Institute of Technology (MIT), una dintre numeroasele instituții din care provin autorii studiului, citat de AFP și Agerpres.

Orientarea sexuală are într-adevăr o componentă genetică, spun cercetătorii, confirmând studii precedente de mai mică amploare, realizate în special pe gemeni. Însă această componentă depinde de o mulțime de gene. „Nu există o genă gay unică, ci numeroase mici efecte genetice repartizate în genom", a explicat Ben Neale.

Cercetătorii nu au găsit nicio genă legată de un comportament sexual de același sex. Cinci variante genetice au apărut, însă, în mod semnificativ legate de orientarea sexuală și alte mii au părut, de asemenea, implicate într-o măsură mai mică.

Influență limitată

În cele din urmă, oamenii de știință nu au putut găsi modele genetice care să poată fi utilizate, în vreun fel, pentru a identifica orientarea sexuală a unei persoane. În schimb, predispoziția la un comportament sexual de același sex a apărut influențat de un amestec complex de influențe genetice și de mediul în care trăiește o persoană. Acesta este și cazul multor alte trăsături umane, cum ar fi înălțimea.

Genetica nu explică totul: alimentația din timpul copilăriei are la rândul ei un impact puternic asupra înălțimii. Aceste detalii sunt denumite de oamenii de știință „factori de mediu". La fel, pentru riscul cardiac: genele creează predispoziții, însă stilul de viață și alimentația au un rol încă și mai mare.
Totuși, constatarea că nu există o singură genă gay nu înseamnă că orientarea sexuală nu este genetică sau biologică și, prin urmare, este doar o alegere a stilului de viață.

„Acest lucru este greșit", a spus co-autorul studiului, Brendan Zietsch, genetician la Universitatea din Queensland, în Australia, pentru Live Science. „Constatăm că există multe, multe gene care predispun una la un comportament sexual de același sex. Fiecare dintre ele are un efect foarte mic, dar împreună au un efect substanțial" a notat el.

Noua analiză statistică a permis descoperirea a cinci poziționări precise pe cromozomii umani, denumite „locus", ce par a fi categoric asociate cu orientarea sexuală, deși fiecare dintre ele are doar o influență „foarte mică". Din punct de vedere biologic, dacă un marker este asociat cu căderea părului, atunci acest fapt sugerează o legătură a markerului în cauză cu regularizarea hormonilor sexuali.

În mod asemănător, există sute sau mii de alți markeri, pe care viitoare analize ce vor fi realizate pe bănci mai mari de ADN vor putea să îi descopere într-o bună zi.

Complexitate

„Este un comportament complex, în care genetica joacă un rol, dar probabil într-o manieră minoritară. Efectul factorilor de mediu există, dar nu am reușit să îl măsurăm cu exactitate", a adăugat Fah Sathirapongsasuti, cercetător care publică articole pe 23andme.com, un site dedicat testelor ADN, și care a contribuit la realizarea noului studiu furnizând profilurile genetice ale clienților (voluntari).

Partea principală a analizei a fost realizată pe bărbați și femei incluși în banca britanică UK Biobank, în majoritate de origine europeană, care au răspuns la întrebarea: „Ați avut deja o relație sexuală cu o persoană de același sex?".

Autorii sunt conștienți că acesta este un subiect delicat, iar cei doi cercetători menționați au reamintit, într-o conferință telefonică purtată marți cu mai mulți jurnaliști, că sunt ei înșiși gay.

În debutul geneticii moderne ultraperformante, în anul 1993, autorii unui studiu realizat pe 40 de familii au crezut că au identificat o legătură unică, gena Xq28, ce ar defini orientarea sexuală. Noua analiză a respinge însă acel model simplist.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel