Prof dr Dorel Sandesc: Terapia cu plasmă hiperimună, una din cele mai eficiente în infecțiile virale
Prof. dr. Dorel Sandesc, vice-președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a vorbit la Academia de Sănătate despre terapia cu plasmă hiperimună și eficiența ei dovedită în infecțiile virale, precum cea cu virusul SARS-CoV-2.
de  Angela Sabău
Plasmă. Foto: Tom Hanks/Instagram
EXCLUSIV

Prof. dr. Dorel Sandesc, vice-președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, invitat la Academia de Sănătate, a prezentat o serie de argumente care susțin terapia cu plasmă hiperimună. „Noi am marșat cu foarte multă hotărâre la realizarea unor documente oficiale care să favorizeze introducerea destul de devreme – alături de câteva alte țări – a acestui tratament în România, pentru că în fața acestei provocări în care se căutau mereu soluții nu există încă un tratament etiologic clar, utilizarea unor tratamente of label a fost încurajată la nivel mondial, iar dintre toate tratamentele of label care s-au utilizat, cele mai multe argumente clinice le avea utilizarea tratamentului cu plasmă de la pacienți vindecați de COVID-19, plasma imună sau plasma hiperimună. Argumentele sunt solide, argumentele trecutului sunt foarte solide, dar și ale prezentului, pentru că da, știm, utilizarea plasmei are o istorie foarte bogată din 1891 când Von Behring a tratat pentru prima dată un copil cu difterie utilizând ser de la oi imunizate împotriva difteriei și a introdus termenul de terapie serică, care este - să spunem - precursorul terapiei cu plasmă hiperimună din zilele noastre”, a spus el.

În continuare, ai arată medicul, acest terapie s-a extins foarte mult, utilizându-se într-o serie de boli precum pneumonii, meningite, până când, în anii 1930, antibioticele au început să câștige teren. „Apoi, însă, mereu în fața unor epidemii virale pentru care știm că nu exist tratament - antibioticele tratează infecțiile bacteriene, pe când antivirale avem foarte puține și puțin eficiente – acestea au readus plasma și știm că sunt numeroase epidemii, chiar din zilele noastre, mai recente, cum sunt gripa aviară, porcină, Ebola în care s-a utilizat plasma hiperimună și cu rezultate bune”, mai arată medicul.
El a mai adus argumente care arată că în boala Ebola, acest tip de tratament face diferența între viață și moarte. „În Ebola, procentul de decese din numărul de cazuri diagnosticate a fost de 27.9% în cazul pacienților tratați cu plasmă, față de 44% la pacienții care au primit tratamentul standard.
Deci existând această argumentație era evident că este una din căile de urmat”, mai spune medicul.

Susținând în continuare eficiența acestei terapii, vice-președintele SRATI mai arată alte tratamente care au deviat din această terapie cu plasmă. „Eficiența indubitabilă a plasmei imune în tratamentul unor boli virale a constituit punctul de plecare pentru  câteva progrese semnificative în domeniul terapeutic. Odată, fracționarea acestei plasme pentru a obține din ea imunoglobulinele, acești anticorpi, pentru tratamentul unor patologii virale, iar plecând de aici, identificând structura exactă a acestor anticorpi, s-a trecut la sintetizarea lor sub formă de medicament, anticorpii monoclonali, ai căror utilizare excede deja domeniului bolilor infecțioase, fiind utilizată și în bolile sistemice”, mai spune el.

Mai multe detalii despre acest subiect găsiți în materialul video atașat

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?