Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
REZIDENȚIAT 2019. Ce prevede EXACT tot proiectul aprobat de Senat
23 oct, 18:06
Așa cum DC Medical anunța, ieri, Senatul a aprobat în plen, și în procedură de urgență, un proiect de lege care modifică modul în care se organizează și se desfășoară examenul de REZIDENȚIAT, având care ar urma să aibă efecte atât asupra REZIDENȚIAT 2019, cât și examenelor de la anu’ încolo. Iată ce prevede el, pe larg.
de  Dana Lascu
Medic

Proiectul de lege care ar urma să modifice modul de organizare și desfășurare la REZIDENȚIAT 2019 și la examenele din anii următori, a fost aprobat ieri, cu majoritate de voturi de Senat și trimis la Camera Deputaților, care este for decizional pe acest proiect. Camera Deputaților trebuie să îl dezbată în comisii, apoi în plen și să-l aprobe, pentru a putea fi promulgat de președinte și a intra efectiv în vigoare (după publicarea în Monitorul oficial).
Iată ce aduce nou Proiectul care modifică Ordonanța (rezidențiatului) nr. 18 din 2009 (Legea 477 din 2019):

Guvernul va da ordinele pentru REZIDENȚIAT 2019

În primul rând, cifra de școlarizare pentru REZIDENȚIAT 2019 „va fi egală cu numărul absolvenților de medicină cu diplomă de licență", și va fi arobată de Guvern (nu de Ministerele Sănătății și Educației ca până acum), iar Ministerul Finanțelor urmează să asigure și fondurile pentru școlarizarea unui număr mult mai mare de rezidenți decât fusese stabilit în aprilie ca cifră de școlarizare (4.710 rezidenți, adică).

Prin derogare de la prevederile proiectului (pe care vi le vom prezenta mai jos), pentru REZIDENȚIAT 2019, concursul se va desfășura pe metodologia aprobată deja de Ministerul Sănătății și se va organiza la nivelul centrelor universitare pe baza acordului dintre Ministerul Sănătății și instituțiile de învățământ superior publice acreditate care au facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie.

Aceste prevederi sunt foarte importante pentru absolveții care așteaptă să dea examenul. Pentru că arată, efectiv, ce se va întâmpla în continuare, legislativ și organizatoric. Legislativ, Camera Deputaților, care a primit proiectul, trebuie să-l discute în comisiile de specialitate și apoi în plen să-l voteze. Dacă este votat, merge la Președintele țării la promulgare, iar dacă acesta îl semnează și îl publică în Monitorul Oficial, devine act normativ legal. Abia în acel moment, intervine Guvernul și dă hotărârile necesare pentru anul acesta, cele rămase acum în suspensie și care nu trebuie modificate: metodologia și înființarea comisiei de rezidențiat. Dar va avea de modificat ordinul care prevedea numărul de locuri și împărțirea lor pe centre universitare, pentru că proiectul inițiat de senatori prevedere mărirea numărului. 

Concursul, lăsat cu totul în curtea Universităților

Apoi, de anul viitor încolo, „concursul național pentru admiterea în rezidențiat este unic și se organizează de universitățile de medicină și farmacie" pe baza unei motodologii unice, care trebuie să fie aprobată de senatele universitare (nu de ministere și miniștrii ca până acum). Proiectul elimină Art.3 alin.3 care spunea că „rezultatele concursului național de rezidențiat pe locuri și pe posturi se confirmă prin ordin al ministrului Sănătății".

În continuare „preparatorii universitari și asistenții universitari medici, medici dentiști și farmaciști, confirmați în urma concursului național de rezidențiat, efectuează pregătirea în afara normei de bază didactice. Dar, se adaugă la lege faptul că „medicii rezidenți, medicii dentiști rezidenți, respectiv farmaciștii rezidenți care ocupă prin concurs posturi de asistent de cercetare științifică, efectuează pregătirea în afara normei de bază, cu păstrarea tuturor drepturilor de rezident".

Modul în care încetează calitatea de rezident rămâne neschimbat. Dar se introduce un nou aliniat care limitează data la care poți susține examenul de specialitate, după ce ai terminat rezidențiatul. „Începând cu seria de rezidenți din noiembrie 2020, examenul poate fi susținut în termen de maximum 3 ani de la data încheierii programului de pregătire, iar proba scrisă va consta din subiecte unice pe țară, având o pondere de 50% din media tuturor probelor de examen".

Centrele de pregătire, extinse de anul viitor

Conform proiectului, pregătirea în rezidențiat se va desfășura în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, prin departamentele de învățământ postuniversitar, dar „inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum și în unități sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie sau în unități sanitare aflate în administrarea autorităților publice locale".

Totodată, instituțiile de învățământ superior cu facultăți de medicină și farmacie acreditate vor fi cele care vor propune Ministerului Sănătății coordonatorii și directorii de program de rezidențiat, precum și responsabilii de formare, „inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum și în unități sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie sau unități sanitare aflate în adinistrarea unităților publice locale".

Cine vor fi coordonatorii de program

Conform proiectului, coordonatorul de program de rezidențiat trebuie să fie: șef de disciplină, șef de departament, șef de laborator sau farmacist-șef, certificat în specialitatea programului. De asemenea, el trebuie să fie „cadru didactic universitar cu funcție de predare (profesor, conferențiar sau șef de lucrări)". Excepția o constituie directorul programului de rezidențiat în medicina de urgență, care „trebuie să efectueze gărzi în cadrul unei structuri UPU" și să fie: cadru didactic universitar la disciplina Medicina de urgență, medic primar medicină de urgență sau medic specialst medicină de urgență cu 5 ani de vechime ca specialist în UPU. După caz, poate fi și medic primar în anestezie și terapie intensivă, cu 5 ani de vechime în UPU.

Totodată, pentru programul de rezidențiat în specialitatea medicină de familie sunt nominalizați coordonatori de program cadre didactice universitare (profesor, conferențiar, șef de lucrări) în specialitatea medicină de familie, medicină internă sau pediatrie.

Nominalizarea acestor coordonatori (cei enunțați în cele trei paragrafe anterioare) se face de către instituțiile de învățământ superior acreditate, cu avizul colegiilor profesionale, iar listele cu coordonatori se vor revizui anual până la data de 1 noiembrie.

Dacă un coordonator își suspendă activitatea pentru mai mult de o lună (până la jumătate de an), va fi desemnat un înlocuitor temporar, dar dacă-și suspendă pe mai mult de 6 luni, va fi numit în nou coordonator/director de program sau „rezidenții vor fi redistribuiți altor coordonatori/directori de program disponibili din centru universitar respectiv, după caz".

Ministrul semnează confirmarea în 30 de zile

Proiectul senatorilor arată și că, odată terminat rezidențiatul și promovat examenul, „ministrul Sănătății confirmă prin ordin titlul de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist, după caz, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la ultima zi a sesiunii de examene organizată pentru specialitatea respectivă".

Rezidențiatul pe post, modificări

Conform textului aprobat de senatori, rezidențiatul pe post se va organiza, ca și până acum, în trimestrul IV al fiecărui an, dar „în funcție de numărul de posturi solicitate de unitățile sanitare publice din rețeaua Ministerului Sănătății, aflate în administrarea unităților publice locale sau a ministerelor sau instituțiilor cu rețea sanitară proprie", în specialitățile prevăzute în nomenclator.

Medicii (generală și dentară) și farmaciștii care aleg post în specialitate „sunt confirmați prin ordin al ministrului Sănătății, devenind rezidenți pe post în specialitatea respectivă, cu pregătire în centrul universitar ales", arată proiectul.

Conform vechii legi, „medicii, medicii dentiști și farmaciștii care promovează concursul de rezidențiat pe post încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, înainte de începerea pregătirii în rezidențiat. Prin acest contract se prevede obligația de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul individual de muncă un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat".

La aceasta, însă, senatorii au decis să adauge că „obligația" va însemna semnarea unui act adițional la contractul individual de muncă, iar „nerespectarea de către salariat a obligației asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, precum și la restituirea primei de instalare, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adițional la contractul individual de muncă". „Cheltuieli ocazionate de pregătire"vor fi stabilite printr-un ordin comun al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății, separat pentru fiecare specialitate în parte.

Rămân nemodificate prevederile vechi legate de cea de-a doua specialitate în regim de taxă. Cuantumul taxei, însă, se va stabili prin ordin comun al ministrului Sănătății și al celui al Educației și va fi revizuit la 5 ani (minim).

Recunoașterea stagiilor de pregătire

O modificare ar urma să apară și la recunoașterea stagiilor de pregătire, unde nu se mai echivalează cursurile comune celor două specialități. Noul text de lege prevede că, prin excepție, „stagiile de pregătire efectuate în prima specialitate, similare ca durată și conținut, care se regăsesc în curriculumul de pregătire al celei de-a doua specialități, se recunosc în limita a jumătate din durata de pregătire în noua specialitate. Recunoașterea se face de către Ministerul Sănătății, la propunerea instituțiilor de învățământ superior din domeniul sănătate acreditate care organizează pregătirea în rezidențiat" și cu avizul coordonatorului/directorului de program.

Apoi, legea veche spunea, la articolul 22, aliniatul 3, că „Medicii specialiști aflați în situație de reconversie profesională pot obține certificatul de medic specialist în specialitățile: medicină de familie, sănătate publică și management, epidemiologie sau igienă, după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în unități sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidențiat și după promovarea examenului de medic specialist organizat de Ministerul Sănătății". Proiectul de lege votat de senatori adaugă însă la aceasta că „pe perioada stagiului prevăzut la alin 3, medicii aflați în situație de reconversie profesională, sunt salarizați ca medici rezidenți și sunt scutiți de la plata taxei la cea de-a doua specialitate".

De asemenea, pentru că în legea veche, la aliniatul 4 se arată că „Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România analizează în ce măsură formarea de medic specialist, precum și experiența profesională însușită pot înlocui formarea prin rezidențiat în specialitățile medicină de familie, sănătate publică și management, epidemiologie sau igienă și stabilesc durata stagiului de pregătire care urmează a fi efectuat", senatorii au adăugat aliniatul 4.1, care înseamnă că „medicii specialiști pot obține certificatul de medic specialist în specialitatea medicină de familie după efectuarea unui stagiu de pregătire de 6 luni în cabinete de medicină de familie, nominalizați de Ministerul Sănătății".

Angajarea absolvenților de rezidențiat care nu au promovat

Proiectul senatorilor prevede că medicii rezidenți care au finalizat pregătirea, dar nu au promovat examenul de specialitate, „pot fi încadrați cu contract individual de muncă în unități sanitare publice, inclusiv în cabinete medicale individuale", în funcție de specialitatea pe care au făcut-o, „și sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică în specialitatea respectivă. În aceste cazuri, încadrarea se va face pe perioadă determinată de un an, cu posibilitate de prelungire anuală, până la maxim 3 ani. Încadrarea se va face pe funcția de medic, cu salarizarea corespunzătoare de rezident ultimul an, în funcție de specialitatea de confirmare". Aceeași prevedere se va aplica și rezidenților pe post care nu au promovat examenul de specialitate, motiv entru care pe intervalul acesta „li se suspendă contractul individual de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară unde medicul rezident a ocupat posul".

Reatestarea competențelor profesionale

Apoi, proiectul senatorilor mai arată și că „în vederea reatestării competențelor profesionale și redobândirii dreptului de practică sau de liberă practică, după caz, pentru medicii care au întrerupt activitatea profesională sau se află într-o situație de incompatibilitate pe o perioadă mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din România, prin colegiile teritoriale, încheie cu unitățile sanitare acreditate să desfășoare programe de pregătire în rezidențiat, inclusiv cu cabinetele individuale de medicină de familie, contracte pentru efectuarea stagiului practic pentru medicii în cauză". Evident, pe perioada stagiului, medicii, care vor avea aceleași atribuții și responsabilități ca un rezident de ultim an, lucrează sub supravegherea și responsabilitatea coordonatorilor de program sau a unui medic acreditat în acest scop de CMR, în cazul medicilor de familie și de medicină generală. Pe perioada stagiului, ei nu vor beneficia de drepturi salariale, iar la încheierea pregătirii vor primi de la clinicile în cauză o adeverință din care rezultă perioada de pregătire și sumarul activităților.

Textul proiectului și cum l-au discutat și modificat senatorii, AICI

Ştiri Recomandate

Comentarii