Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis, Statele Unite au analizat peste 120 de șoareci ai căror părinți au urmat o dietă bogată în grăsimi și au descoperit că urmașii lor, deși consumaseră o hrană săracă în grăsimi, aveau o greutate semnificativ mai mare și un procent ridicat de grăsime corporală, în comparație cu descendenții cobailor care nu au urmat o dietă bogată în grăsimi.

Când șoarecii obezi sau supraponderali aveau pui - a treia generație reprezentată de nepoții lor fiind studiată inițial - aceştia manifestau tendința de a lua în greutate cu aproape 20% mai mult în comparație cu puii cobailor care nu fuseseră niciodată supraponderali sau obezi. În plus, prezentau un risc mai mare de dezvolta artrită. Tendința s-a menţinut și la generaţia următoare de șoareci – strânepoții-, care a luat în greutate cu până la 10%.

Puii din a treia generație au prezentat, de asemenea, niveluri mai mari de molecule pro-inflamatorii, în ciuda faptului că nu fuseseră niciodată hrăniți cu alimente bogate în grăsimi. Cantitățile mai mari ale acestor molecule, numite citokine, sunt asociate cu diverse probleme de sănătate, inclusiv artrită.

Potrivit studiului, citat de Xinhua și Agerpres, șoarecii din a treia generație au prezentat niveluri mai mari de molecule pro-inflamatorii și niveluri mai mici de molecule anti-inflamatorii.

De asemenea, puii din generația a doua și a treia, urmași ai șoarecilor obezi și supraponderali, au prezentat un risc ridicat de apariție a unor modificări la nivelul oaselor și a cartilajelor, ceea ce reprezintă un risc mai mare de a dezvolta osteoartrită.

„Nu putem presupune că tot ce am identificat la acești șoareci se va dovedi adevărat în cazul oamenilor", a declarat autoarea principală a studiului, Natalia S. Harasymowicz de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis.

Ce fac părinții, afectează generațiile următoare

„Însă, există din ce în ce mai multe dovezi potrivit cărora atunci când părinții au o alimentație deficitară, fumează sau abuzează de alcool, următoarea generație are un risc mai mare de a moșteni o predispoziție pentru diabet, cancer sau alte boli", a adăugat cercetătoarea.

„Se știe de mai mulți ani că obezitatea este cel mai important factor de risc de osteoartrită ce poate fi prevenit", a declarat la rândul său cercetătorul Farshid Guilak, profesor de chirurgie ortopedică. „Totuși, se dovedește că obezitatea crește riscul de artrită și în părți ale corpului care nu susțin greutatea, cum ar fi mâna sau degetul mare. Am aflat că schimbările în ceea ce priveşte încărcătura mecanică, ce apar odată cu obezitatea, nu par a fi factorii de risc primari pentru artrită", a menţionat specialistul. „Riscul provine, aproape integral, de la influențe metabolice sau dietetice și este transmis apoi generațiilor următoare", a explicat Guilak.

Harasymowicz a subliniat că din cercetare reiese faptul că „dieta deficitară și obiceiurile nocive nu afectează doar persoana care le practică, ci și generațiile viitoare".

„Recunoașterea acestui factor potențial de risc îi poate convinge pe oameni să ia măsuri pentru a fi mai sănătoși și pentru a-și reduce greutatea corporală, putând să scadă astfel riscurile și pentru copiii și nepoții lor", a adăugat Harasymowicz.

În Statele Unite, artrita afectează una din cinci persoane. Dar, conform Centrului american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), impactul crește în rândul celor care suferă de obezitate ajungând la una din trei persoane.

Studiul a fost publicat online în jurnalul științific Arthritis & Reumatology.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.